Înțelegere & Sprijin

Germana ca limbă secundară

Fundamente și căi
ale sprijinului lingvistic direcționat

Ce este germana ca limbă secundară?

Kristina Edel

Germana ca limbă secundară (DaZ) desemnează achiziția limbii germane de către persoane care au o altă limbă maternă și trăiesc într-un mediu vorbitor de germană 🇩🇪🇦🇹🇨🇭. Spre deosebire de învățarea unei limbi străine, achiziția DaZ are loc în contactul zilnic cu limba germană - la școală, la locul de joacă, la cumpărături sau la locul de muncă.

Persoanele care învață DaZ sunt copii cu context de migrație crescuți în Germania, familii care au imigrat sau adulți care trăiesc permanent în Germania. Aceștia sunt înconjurați zilnic de limba germană și o achiziționează atât în mod dirijat (la cursuri), cât și nedirijat (în viața de zi cu zi). Acest contact lingvistic permanent diferențiază fundamental DaZ de Germana ca limbă străină (DaF).

O întrebare frecventă este: „Este germana limba mea maternă dacă m-am născut aici?” Răspunsul este: nu automat. Dacă germana este considerată limbă maternă depinde de limba care este achiziționată prima și utilizată în viața de zi cu zi în familie. Dacă acasă se vorbește predominant o altă limbă, germana poate fi achiziționată ca limbă secundară, în ciuda nașterii în Germania.

Termenul DaZ se aplică în special refugiaților care trăiesc în Germania, imigranților de origine germană (Aussiedler/Spätaussiedler), lucrătorilor migranți, precum și copiilor și tinerilor cu context de migrație, atâta timp cât germana nu este limba lor maternă. În legătură cu migrația forței de muncă din anii 1960 și 1970, DaZ a înlocuit denumirile uzuale anterioare precum „germana lucrătorilor invitați” (Gastarbeiterdeutsch) și s-a stabilit ca domeniu independent în lingvistică și pedagogie.

Caracteristici ale achiziției DaZ:

  • Centrul vieții în spațiul vorbitor de germană - cursanții trăiesc în Germania, Austria sau Elveția
  • Contact lingvistic zilnic - germana îi înconjoară pe cursanți la școală, la serviciu și în viața de zi cu zi
  • Achiziție dirijată și nedirijată - învățare la curs și simultan în viața cotidiană
  • Importanță existențială - germana este necesară pentru educație, muncă și participare socială
  • Frecvent multilingvism - limba maternă rămâne ca o resursă

Dezvoltarea istorică a DaZ/DaF

Domeniul Germana ca limbă străină și secundară s-a dezvoltat la sfârșitul anilor 1960 din două motive: pe de o parte, a crescut numărul studenților străini în RFG și RDG, iar pe de altă parte, a crescut migrația către Germania. În 1956 a fost fondat Institutul pentru Studii Străine la Universitatea din Leipzig, din care a rezultat ulterior Institutul Herder. Prima catedră de DaF a fost ocupată de Gerhard Helbig în anii 1960. Astăzi, sunt înregistrate 36 de catedre independente la 23 de universități germane. Peste 50 de universități oferă programe de studiu în DaF sau DaZ.

Diferența: DaZ vs. DaF

Termenii Germana ca limbă secundară (DaZ) și Germana ca limbă străină (DaF) sunt adesea confundați sau utilizați ca sinonime. Cu toate acestea, în lingvistică și didactică există diferențe esențiale care afectează direct metodologia și obiectivele de învățare. Conform unui studiu realizat de Institutul Goethe, DAAD și Oficiul Central pentru Școli în Străinătate, aproximativ 15,4 milioane de oameni din întreaga lume învață germana ca limbă străină. Cu aproximativ 18% vorbitori nativi, germana este cea mai răspândită limbă maternă din Uniunea Europeană și, împreună cu franceza, a doua cea mai frecventă limbă străină.

Germană ca limbă secundară
(DaZ)
Germană ca limbă străină
(DaF)
Achiziție într-o țară vorbitoare de germană (ex. copii în școli germane) Învățare în străinătate (ex. cursuri de germană în Franța sau Japonia)
Contact zilnic cu limba germană în viața cotidiană, școală și muncă Contact predominant la curs, puțin contact în viața de zi cu zi
Achiziție dirijată și nedirijată simultan Predominant achiziție dirijată în sala de clasă
Germana este necesară imediat pentru educație, carieră și participare Germana ca o competență suplimentară, nu este vitală
Scop: Competență în limbajul academic și integrare socială Scop: Competență comunicativă pentru călătorii, studii sau carieră în străinătate
Cursanții sunt eterogeni (limbi materne, niveluri de educație, vârste diferite) Grupe de învățare adesea omogene (aceeași limbă maternă, nivel similar)

De ce este importantă diferența?

Cursanții DaZ au nevoie de abordări didactice diferite față de cei DaF. În timp ce manualele DaF sunt concepute pentru un curs structurat de limbă străină, predarea DaZ trebuie să includă experiențele cotidiene ale cursanților, să țină cont de eterogenitatea lingvistică și să deschidă calea către limbajul academic.

DaZ și limbajul academic

Pentru cursanții DaZ, achiziția limbajului academic reprezintă o provocare deosebită. În timp ce limbajul cotidian (BICS - Basic Interpersonal Communication Skills) ajunge adesea la un nivel bun după unu până la doi ani, achiziția limbajului academic (CALP - Cognitive Academic Language Proficiency) durează de regulă între cinci și șapte ani.

Acest lucru înseamnă că un copil care vorbește cursiv germana și comunică fără efort în curtea școlii poate totuși să eșueze la cursuri deoarece îi lipsesc competențele în limbajul academic. Exact aici intervine activitatea InSL e.V.

Limbaj cotidian (BICS)

Se achiziționează rapid (1-2 ani). Depinde de context, informal, situațional. Suficient pentru viața de zi cu zi, dar nu pentru școală.

Limbaj academic (CALP)

Durează considerabil mai mult (5-7 ani). Independent de context, abstract, formal. Decisiv pentru succesul școlar.

Cum funcționează achiziția limbii secundare?

Achiziția limbii germane ca limbă secundară nu are loc la întâmplare, ci urmează anumite etape de achiziție. Independent de limba maternă, cursanții DaZ trec prin faze similare, care se reflectă în gramatică, vocabular și structura propoziției.

01

Faza cuvintelor izolate & secvențe stereotipe

Cursanții utilizează cuvinte individuale și expresii fixe precum „Mă numesc...”, „Mulțumesc” sau „Ce mai faci?”. Această fază formează baza pentru achiziția ulterioară.

02

Structuri propoziționale simple

Apar primele propoziții subiect-verb-obiect: „Eu merg școală”, „Mama face mâncare”. Poziția verbului nu este încă corectă, articolele și terminațiile cazuale lipsesc adesea.

03

Cadrul propozițional & propoziții secundare

Cursanții încep să utilizeze cadrul propozițional german („Ich habe gestern Fußball gespielt”) și să formeze primele propoziții secundare („..., pentru că mi-e foame”). Acesta este un pas central către limbajul academic.

04

Structuri complexe & limbaj academic

În faza avansată sunt achiziționate construcții pasive, conjunctivul, grupuri nominale extinse și termeni de specialitate. Aceasta este condiția prealabilă pentru participarea la discursul academic în școală și carieră.

Multilingvismul ca șansă

Mult timp multilingvismul a fost considerat un obstacol. Cu toate acestea, lingvistica modernă arată: multilingvismul este o resursă. Copiii care cresc cu mai multe limbi dezvoltă adesea o conștiință lingvistică mai bună și pot compara și înțelege mai ușor structurile lingvistice.

InSL e.V. urmează Conceptul de bază al comunicării în limbajul academic (BiKo) conform profesorei Ingrid Gogolin, care recunoaște explicit multilingvismul ca resursă. În cursurile noastre de limbă pentru copii și adulți, limba maternă nu este privită ca un deficit, ci este prețuită ca bază pentru achiziția limbii germane.

Avantajele multilingvismului:

  • Sensibilitate lingvistică crescută - copiii multilingvi recunosc mai repede tiparele lingvistice
  • Conștiință metalingvistică mai bună - pot reflecta asupra limbii
  • Flexibilitate cognitivă - trecerea de la o limbă la alta antrenează creierul
  • Competență culturală - acces la diferite culturi și moduri de gândire
  • Avantaje profesionale - multilingvismul este tot mai solicitat pe piața muncii

Sprijin DaZ la InSL e.V.

InSL e.V. combină sprijinul DaZ cu achiziția limbajului academic. Abordarea noastră merge dincolo de simpla predare a limbii: promovăm educația lingvistică continuă - de la limbajul cotidian la cel de specialitate și până la limbajul academic.

Sprijin DaZ pentru adulți

  • Traininguri de grup - Cursuri de germană individualizate cu exerciții practice de gramatică, citire și înțelegere orală
  • Deutsch4U - Proiect finanțat de UE pentru persoane cu acces dificil la programele lingvistice obișnuite
  • Curs de citire și scriere - Sprijin direcționat pentru competențele de limbă scrisă

Formare pentru specialiști

  • Formare continuă - Calificare avansată pentru cadre didactice, pedagogi și părinți privind predarea sensibilă la limbă și didactica DaZ
  • Workshop-uri despre limbajul academic și educația lingvistică continuă
  • Concepte practice pentru sprijinul DaZ în predarea materiilor de specialitate

Metode de sprijin DaZ

Sprijinul DaZ eficient se bazează pe metode fundamentate științific. InSL e.V. se bazează pe Conceptul de bază BiKo și combină diverse abordări:

Educație lingvistică continuă

Sprijinul lingvistic ca proces continuu pe toate etapele educaționale - nu ca o măsură izolată.

Educație lingvistică integrată

Limba nu este predată izolat, ci în contextul conținuturilor de specialitate. Astfel se formează competența în limbajul academic.

Didactica multilingvismului

Limbile materne ale cursanților sunt incluse ca resursă, nu privite ca un obstacol.

Scaffolding

Ajutoare lingvistice direcționate (scaffolds) care sunt eliminate treptat, până când cursanții pot lucra independent.

Învățare prin cooperare

Învățarea în grup promovează utilizarea activă a limbii și competența comunicativă.

Didactică sensibilă la limbă

Cadrele didactice recunosc cerințele lingvistice ale materiilor lor și sprijină cursanții DaZ prin formare continuă.

Fundamente științifice

Didactica DaZ se bazează pe cercetări ample. Concepte centrale care marchează și activitatea InSL e.V.:

Termeni și concepte centrale:

  • BICS și CALP (Jim Cummins, 1979) - Diferențierea între competența lingvistică cotidiană și cea academică. Fundamentală pentru înțelegerea motivului pentru care cursanții DaZ pot eșua școlar în ciuda unei limbi cotidiene bune.
  • Educație lingvistică continuă (Ingrid Gogolin) - Conceptul de sprijin lingvistic pe toate etapele educaționale, ancorat în Conceptul de bază BiKo.
  • Predarea materiilor sensibilă la limbă (Josef Leisen) - Metodologie care combină învățarea de specialitate și cea lingvistică.
  • Scaffolding (Pauline Gibbons) - Metoda „schelăriei” pentru sprijin lingvistic direcționat în predarea DaZ.

Instituții importante în domeniul DaF/DaZ

Promovarea germanei ca limbă străină și secundară este un obiectiv central al politicii externe culturale și educaționale a Germaniei. Diverse organizații implementează această promovare:

Sprijin DaZ pentru copii și adulți

Vă însoțim pe dumneavoastră sau pe copilul dumneavoastră pe drumul către stăpânirea sigură a limbii germane - individual, profesional și fundamentat științific.